Pe 10 august 2018, Piața Victoriei din București a devenit scena unuia dintre cele mai violente momente din istoria recentă a României. Ceea ce trebuia să fie un protest pașnic al diasporei – românii veniți din toată lumea pentru a cere o țară fără corupție – s-a transformat într-un episod de represiune brutală.

Cum a început totul

Protestul fusese anunțat cu luni înainte. Mesajul era simplu și limpede: oamenii plecați la muncă în străinătate cereau respectarea statului de drept, stoparea modificărilor toxice ale legilor justiției și o Românie în care să poată reveni cu demnitate.

În Piața Victoriei, în jur de 100.000 de persoane au ridicat steaguri tricolore și pancarte cu mesaje precum „Fără corupți în funcții publice” și „Vrem o țară ca afară”. Mesaje ce și astăzi sunt mai actuale decât oricând…dar pe care se pare că am uitat să le mai „arborăm”. Pentru că de ce nu? Românul se descurcă și în cele mai negre situații, căci doar: „a fost și mai rău…”

Momentul în care s-a rupt totul

Spre seară, tensiunea dintre forțele de ordine și manifestanți a escaladat. În loc să gestioneze situația prin dialog, Jandarmeria a recurs la gaze lacrimogene, tunuri cu apă și grenade fumigene, inclusiv asupra zonelor unde se aflau copii, persoane în vârstă și turiști străini.

Raportul oficial al IML a arătat că peste 450 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar zeci au ajuns la spital. Printre răniți s-au numărat și jurnaliști români și străini.

Imaginile care au cutremurat lumea

Fotografii cu oameni în genunchi, sufocați de gaz, ținându-se de mână în fața scutierilor, au făcut înconjurul presei internaționale. Organizații pentru drepturile omului au condamnat intervenția, acuzând folosirea disproporționată a forței împotriva cetățenilor pașnici.

Șapte ani de tergiversări

În 2025, dosarul „10 august” încă se judecă pe fond, după ani de anchete, clasări și redeschideri. Organizațiile civice avertizează că, dacă ritmul rămâne același, există riscul prescrierii faptelor în 2026. Mesajul lor, afișat an de an în Piața Victoriei, e dur și direct: „Nu uităm. Nu iertăm.”

De ce e important să ne amintim?

10 august 2018 nu este doar o dată din calendar, ci un test eșuat al democrației românești. Este dovada că libertatea de exprimare poate fi fragilă dacă nu este apărată constant. Atât timp cât cei responsabili nu răspund în fața legii, rana rămâne deschisă.

Dacă vrem o Românie în care protestul pașnic să fie respectat, nu gazat, trebuie să păstrăm vie memoria acestei zile. Democrația nu se apără singură — ea trăiește doar prin implicarea celor care refuză să tacă.

Sursa foto: internet