Astăzi ne amintim de profesorul Basil Iorgulescu și ne plecăm cu recunoștință frunțile în fața memoriei sale. A fost nu doar un dascăl respectat și apreciat de generații de elevi din Buzău, ci și un cercetător neobosit al istoriei locale, un om care a înțeles comunitatea în toată complexitatea ei – cu durerile, cu speranțele și cu demnitatea ei discretă.

Profesorul Iorgulescu a lăsat în urmă manuscrise, articole, evocări și studii în care a documentat realitatea istorică a orașului Buzău, cu accent pe acei oameni și locuri care, deși nu s-au aflat în lumina reflectoarelor, au fost parte esențială din sufletul comunității. Printre acestea, o mențiune aparte o face Biserica Gârlași, un loc în care istoria și credința se împletesc într-un mod profund.

Biserica Gârlași – între istorie, comunitate și credință

Cunoscută odinioară sub numele popular de „biserica țigăncii” – o denumire astăzi depășită, dar care amintește de realitatea socială a vremurilor – Biserica Gârlași este un monument istoric cu o poveste aparte. Așezată pe malul gârlei, la marginea Buzăului, biserica a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, servind drept lăcaș de cult pentru o comunitate numeroasă de oameni simpli, printre care mulți rromi.

Este important să nu ignorăm această parte a istoriei: aici s-au rugat și au muncit oameni ai lui Dumnezeu care, deși marginalizați, au rămas ancorați în credință. Pentru mulți dintre ei, Biserica Gârlași a fost singurul loc în care au simțit că aparțin cu adevărat unei comunități.

Construită în stil tradițional, cu o arhitectură modestă, dar armonioasă, Biserica a devenit în timp un simbol al incluziunii și al răbdării istorice, fiind martora unei conviețuiri tăcute între etnii, generații și vremuri.

Astăzi, la sute de ani de la înălțarea ei, Biserica Gârlași este deschisă tuturor. Nu întreabă cine ești, ci cine vrei să fii în fața lui Dumnezeu. Este un spațiu care nu se rușinează de trecut, ci îl aduce în lumină – cu sinceritate, cu dragoste și cu respect pentru fiecare fir din țesătura memoriei locale.

Un profesor care a documentat tăcerea – și a făcut-o să vorbească

Menționarea acestei biserici de către profesorul Basil Iorgulescu nu a fost întâmplătoare. El a înțeles valoarea tăcută a locurilor care nu apar în manuale și a oamenilor care nu au fost niciodată personajele principale ale istoriei oficiale. A documentat existența comunităților rrome din Buzău cu o onestitate remarcabilă, departe de prejudecăți, și a vorbit despre legătura lor profundă cu Biserica și cu valorile tradiționale.

A pledat, prin scrisul său, pentru o istorie completă, în care nimeni nu este lăsat pe dinafară. Pentru el, memoria nu era doar o arhivă, ci o responsabilitate. De aceea, astăzi, la ceas de pomenire, îi datorăm nu doar un gând pios, ci și angajamentul de a duce mai departe munca sa – de a spune adevărul despre oameni, despre locuri și despre credința care unește dincolo de cuvinte.

Un loc pentru toți – o amintire pentru fiecare

Mesajul de azi este, în esență, simplu: această biserică, ca și memoria profesorului Iorgulescu, aparține tuturor. Este un spațiu în care rănile trecutului pot fi înțelese, în care rădăcinile se transformă în punți, iar diferențele devin surse de învățare și iubire.

Ne adresăm în mod special vouă, celor care purtați cu demnitate identitatea rromă – pentru că acest loc este și al vostru. A fost întotdeauna, chiar dacă nu întotdeauna s-a spus cu voce tare.

Biserica Gârlași rămâne, așa cum a fost dintotdeauna, un locaș al speranței și al adevărului, iar pomenirea profesorului Basil Iorgulescu ne reamintește că nu putem vorbi despre viitor fără să onorăm cu sinceritate trecutul.