Un seism cu magnitudinea 8 produs în Peninsula Kamceatka a generat valuri — la propriu și la figurat. Pe coasta Pacificului din Japonia, autoritățile locale au emis avertismente privind posibile tsunami, iar Ambasada României la Tokyo a reacționat prompt cu un mesaj destinat cetățenilor români din zonă.

Postarea ambasadei, distribuită acum câteva ore, conține o listă detaliată a regiunilor vizate, însoțită de recomandări clare: evitarea zonelor de coastă, evacuarea dacă este necesar și urmărirea constantă a presei japoneze.

Totuși, dincolo de gravitatea situației, reacțiile de pe rețelele sociale au generat un… mic seism online.

Comentarii care spun (și nu spun) tot

De la întrebări confuze la ironii involuntare, comentariile reflectă un clasic tablou românesc al internetului:

„Voi dați știrile în reluare?”

„Ce rost are știrea asta în România???”

„Și ambasada unde e???”

„În Japonia 🙂 Aceste știri sunt pentru noi, românii care locuiesc aici.”

„Vai de mine ,bine că ne ați avertizat că mulți români sunt în vacanță pe acolo !!!!”

„M-am distrus ce o să facem noi fără ambasador doamne doamne uuuuuuoooo”

„Trimite ți ministra de externe cu mucea acolo”

Între replici comice și clarificări politicoase, un lucru devine evident: nu toți cei care urmăresc pagina unei ambasade înțeleg de ce există o ambasadă și, mai ales, cui se adresează aceasta.

Informație serioasă, reacții tipic românești

Mesajul oficial este, de fapt, esențial pentru românii aflați în Japonia, mai ales în zonele afectate: Hokkaidō, Miyagi, Fukushima, Chiba, insulele Ogasawara sau regiunea Okinawa sunt doar câteva dintre locurile unde autoritățile locale au activat protocoalele de urgență.

Românii din arhipelag sunt sfătuiți să se informeze numai din surse oficiale japoneze și să respecte indicațiile privind siguranța.

Lecția postării: Informația contează, dar și contextul

Situația ridică o întrebare importantă: cât de atenți suntem la sursa, scopul și publicul unei informații? Mesajele oficiale postate de ambasade nu sunt menite să informeze populația generală din România, ci comunitățile de români din străinătate, pentru care aceste comunicări pot face diferența între siguranță și pericol.

În rest? Rămânem cu umorul de pe internet și cu speranța că următoarea replică seismică nu va fi în comentarii.

Sursa foto copertă: Ambasada României în Japonia