În această lună, în ziua a opta, pomenirea Sfântului Marelui Mucenic Procopie, cel din Cezareea, în Palestina.

Acest Mucenic al lui Hristos a trait pe vremea lui Diocletian. Era din cetatea Elia, adica din Ierusalim, nascut din tata binecredincios, care marturisea pe Hristos, anume Hristofor, si din maica necredincioasa, anume Teodosia, care era slujitoare de idoli. Dupa moartea tatalui sau aducându-l maica lui la Diocletian care se afla în Antiohia, l-a facut duce al Alexandriei, cu porunca sa chinuiasca pe crestini.

Dacă a purces pe calea spre Alexandria, fără veste se făcură tunete și fulgere, și auzi el un glas din cer, chemându-l pe nume: Neania, căci acesta îi era numele cel dintâi. Rugându-se sfântul ca să i se arate mai limpede cel ce-i grăia, i s-a arătat o cruce ca de cristal, și glas s-a făcu de la cruce zicând: „Eu sunt Iisus cel răstignit, Fiul lui Dumnezeu”. Și învățând el toată taina orânduielii credinței noastre, s-a întors la Schitopoli și a poruncit să-i facă o cruce de aur și de argint, după chipul ce i se arătase. Îndată ce s-a gătit crucea, s-au arătat pe ea trei icoane, având scriere evreiască, care arată ale cui sunt icoanele. Deasupra scria: “Emanuel”, iar de o parte, scria „Mihail”, și de alta parte, „Gavriil”, închinându-se și sărutând Crucea și icoanele, Procopie s-a întors în Ierusalim.

După aceea, făcând izbândă mare asupra saracinilor, l-a silit maica-sa să aducă jertfă de mulțumire la idoli. Atunci el a vădit în cine crede, și numaidecât a fost pârât de maică-sa la împărat că este creștin. Iar împăratul a trimis poruncă la Ulchie ighemonul Cezareii Palestinei să cerceteze pe Sfântul.

Și fiindcă Sfântul nu s-a plecat ca să jertfească la idoli, a fost chinuit în multe feluri, dar a fost slobozit prin arătarea Domnului și numit Procopie în loc de Neania. Fiind dus la capiștea idolilor, prin rugăciunea s-au a surpat idolii. Văzând minunea aceasta, ostașii celei de-a doua căpetenii, cu tribunii lor, anume Nicostrat și Antioh și douăsprezece femei singlitice, împreună și cu maică-sa Teodosia, au crezut în Hristos. Pentru aceasta ostașilor li s-au tăiat capetele, iar pe femei le-au chinuit fără milă. După aceea Sfântul a fost supus la grele și nenumărate chinuri în timpul cărora a săvârșit multe minuni. Apoi si-a luat sfârșitul prin sabie, și s-a suit încununat la cer. Praznicul lui se săvârșește în Biserica sa mucenicească ce se află aproape de Helona, și se numește Condilion.

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Teodosia, Maica Sfântului Procopie, care de sabie s-a săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Sfintelor douăsprezece femei singlitice, care de sabie s-au săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Sfinților doi tribuni Antioh și Nicostrat, care de sabie s-au săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Avda, care de sabie s-a săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Teofil, care în Sfântul Munte al Atonului a sihăstrit la chilia Sfântului Vasilie, ce se află pe locul Sfintei Mănăstiri a Pantocratorului, la anii 1548, și care cu pace s-a săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului noul Mucenic Anastasie cel din Ioanina, care a mărturisit în Constantinopol la anul 1743, și care de sabie s-a săvârșit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.