Într-o duminică liniștită, lângă Covent Garden, ritmul inconfundabil al piesei „I Can’t Stop Me” de la TWICE atrage o mulțime de privitori. Membrii iKloud, una dintre cele mai cunoscute trupe londoneze de cover dance K-pop, execută coregrafia cu o precizie uimitoare. Diversi ca rasă, sex și origini, dansatorii se mișcă în perfectă sincronizare, stârnind zâmbete și telefoane ridicate spre cer.

Astfel de momente nu mai sunt rare. De la provocări TikTok și cover-uri în locuri emblematice precum Southbank sau King’s Cross, până la întâlniri între fani și dansuri aleatorii în spații publice, K-pop-ul s-a transformat într-o formă vie de exprimare pentru tinerii din Londra — și într-o comunitate creată de jos în sus.

O comunitate născută online și crescută în realitate

Pentru Bee (19 ani, studentă la modă) și Katie (21 de ani, studentă la film), totul a început în pandemie. Vizionau videoclipuri, schimbau impresii despre formații, descopereau estetica unică a K-pop-ului. Astăzi, cele două, sunt cofondatoarele BKT K-pop Events, o inițiativă care aduce fanii împreună la schimburi de cărți foto, dansuri și seri tematice de karaoke.

„Videoclipurile K-pop sunt pur și simplu mai spectaculoase. Modul în care sunt filmate, costumele – totul e mult mai expresiv decât ce vedem în clipurile occidentale. Și, cel mai frumos, creează o comunitate în jurul lor”.

Apune Katie.

„Am început cu schimburi de cărți foto – erau foarte populare. Apoi am invitat și alți fani, și totul a crescut natural de acolo”.

Adaugă Bee.

În lipsa idolilor, fanii creează propria scenă

Spre deosebire de Coreea de Sud, unde fanii pot participa frecvent la întâlniri cu idolii, în Londra, pasionații de K-pop își organizează singuri spațiile de interacțiune.

„Dacă am fi în Coreea, am merge la semnături, la emisiuni. Aici, totul e despre comunitate. Dacă vrem ceva, trebuie să-l facem noi înșine”.

Afirmă Bee.

„Am văzut odată pe cineva cu o poză cu Stray Kids agățată de geantă și pur și simplu am început să vorbim. Asta înseamnă K-pop: conexiune instantanee”.

Spune Katie.

Această energie stă la baza și a trupei iKloud — un colectiv fluid de dansatori care promovează participarea liberă.

„Spunem mereu: «Poți fi pe iKloud, dar nu în iKloud»”.

Explică Lulanda, 24 de ani, lider de proiect.

O platformă de creștere personală și încredere în sine

Pentru mulți tineri, K-pop-ul a devenit mai mult decât un hobby. A devenit un catalizator al dezvoltării personale.

„Eram timidă, retrasă… Acum dansez în public, am prieteni noi, am mai multă încredere în mine”.

Spune Bee.

Katie confirmă:

„Acum patru ani nu m-aș fi imaginat vorbind în fața unei mulțimi. K-pop-ul m-a ajutat să mă descopăr și să mă exprim.”

Canalul de YouTube al iKloud, odinioară doar un spațiu de stocare pentru dansurile lor, a explodat în vizualizări odată cu coverul „Talk That Talk”, atrăgând mii de fani și motivând grupul să trateze totul mai profesionist: repetiții, costume, calitate video.

O poartă culturală deschisă spre Coreea

Pe măsură ce fenomenul crește, mulți fani devin tot mai interesați de cultura coreeană în ansamblu: limba, bucătăria, arta.

„Mulți încep cu K-pop și ajung să învețe coreeană sau să își dorească să viziteze Coreea”.

Mărturisește Lulanda.

„Londra e mediul ideal – un oraș multicultural, unde oamenii sunt curioși și deschiși.”

Evenimentele de amploare, precum cele organizate de Hallyu Con, atrag milioane de fani din întreaga Europă. Cofondatorii Lashai Ben Salmi și Nilza Anibal au remarcat un interes latent pentru cultura coreeană chiar înainte de explozia K-pop-ului: „Oamenii ascultau «Gangnam Style» fără să știe că este K-pop, sau urmăreau drame coreene fără să le asocieze cu un întreg univers cultural.”

Educație, nu doar divertisment

Prin colaborarea cu Centrul Cultural Coreean din Marea Britanie, Hallyu Con organizează inclusiv o „Academie K-pop” – un program educațional care acoperă de la istorie coreeană la dansuri tradiționale și caligrafie.

„Am avut participanți între 10 și 73 de ani. Aceasta este puterea K-pop-ului – reunește generații și culturi”.

Subliniază Ben Salmi.

Provocări europene pentru o industrie globală

Totuși, expansiunea K-pop-ului în Europa nu este lipsită de obstacole. De la bilete scumpe la lipsa unei strategii clare de marketing, mulți fani se simt neglijați.

„Uneori este mai ieftin să zbori în Coreea pentru o experiență completă decât să participi la un concert în Marea Britanie”.

spune Anibal.

Un viitor promițător, dar realist

Chiar dacă K-pop-ul nu va atinge niciodată statutul de mainstream în Europa precum în Coreea, recunoașterea sa crește constant. Concertul „SMTOWN LIVE 2025” de la O2 Arena — primul mare concert K-pop SM Entertainment în Marea Britanie după 14 ani — este o dovadă clară.

„Ceea ce contează acum e să-i oferim spațiu pe platformele populare – să nu-l separăm, ci să-l integrăm în cultura pop globală”.

Declară Anibal.

Iar fanii, trupe ca iKloud sau evenimente precum Hallyu Con, exact asta fac: construiesc punți între lumi.

Așadar, poate o scenă similară prinde rădăcini și în România?

Cu o generație tânără tot mai deschisă la diversitate culturală și cu o prezență online deja puternică, răspunsul ar putea fi un „da” hotărât — dacă se creează spații, oportunități și comunități la fel de vii ca cele din Londra.

: