În inima vechiului Tomis, Constanța (de astăzi), arheologii au scos la lumină o relicvă ce a uimit lumea științifică: singura statuie completă a zeului Glykon descoperită până acum în lume. Cine era acest zeu șarpe cu chip bizar și de ce se închina cineva unei creaturi inventate? Răspunsurile sunt mai fascinante decât par la prima vedere.

Cine a fost zeul Glykon?

Glykon nu este un zeu născut din panteonul clasic greco-roman. Este, mai degrabă, o invenție religioasă de tip cultic, lansată în secolul al II-lea d.Hr. de un profet excentric din Asia Mică, Alexandros din Abonoteichos. Acesta a creat o religie complet nouă, centrată pe o divinitate șarpe cu chip uman – o figură menită să inspire frică și venerație.

Cultul a câștigat popularitate rapid, mai ales în provinciile estice ale Imperiului Roman, dar ceea ce este cu adevărat surprinzător e că a ajuns și la Tomis, în Dobrogea, o provincie de graniță romană, unde s-au stabilit numeroși coloniști și soldați din Asia Mică.

Descoperirea de la Constanța: Unică în lume

În secolul al XIX-lea, în timpul unor săpături în zona vechiului Tomis, arheologii au făcut o descoperire care avea să devină celebră în toată Europa: o statuie din marmură albă, reprezentându-l pe Glykon în toată „splendoarea” sa sincretică.

Caracteristici:

• Corp de șarpe încolăcit, cu solzi fin sculptați.
• Cap de tip umanoid, cu trăsături aproape leonine.
• O expresie hibridă – între grotesc și mistic.
• Detalii sculpturale impresionante, dovedind influențe orientale și elenistice.

Această piesă excepțională este păstrată azi la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, unde atrage anual mii de vizitatori.

De ce este importantă statuia lui Glykon pentru România?

Descoperirea statuii lui Glykon pe teritoriul actual al României are o semnificație istorică și culturală uriașă:

• Este dovada contactului direct între Tomis și centrele religioase din Asia Mică.
• Arată diversitatea credințelor religioase într-un colț uitat al Imperiului Roman.
• Reprezintă o piesă unică în lume, făcând din Constanța un punct de atracție cultural-arheologic internațional.

Glykon în cultura pop și misterele nerezolvate

Imaginea lui Glykon a fost folosită în literatură, filme documentare și chiar în grafica de bandă desenată. Zeul-șarpe a fost reînviat de artiști contemporani și istorici ai religiilor, fascinați de povestea unui cult efemer, dar spectaculos.

Și totuși, multe întrebări rămân:

• Ce simboliza, cu adevărat, capul uman al șarpelui?
• A fost Glykon doar o farsă religioasă genială?
• De ce au ales coloniștii din Tomis să adopte o religie atât de stranie?

Glykon nu este doar un artefact – este o fereastră deschisă către un trecut plin de mister, sincretism și creativitate religioasă. România găzduiește una dintre cele mai bizare și fascinante relicve ale lumii antice, iar Constanța poate fi considerată un nod spiritual între Orientul Mistic și Roma Imperială.