Pe măsură ce tensiunile dintre Iran, Israel și Statele Unite continuă să se intensifice, Orientul Mijlociu se transformă într-un focar de instabilitate cu ramificații globale. După atacurile inițiale asupra infrastructurii nucleare iraniene, conflictul a evoluat rapid dincolo de fronturile convenționale.
În prezent, asistăm la o confruntare complexă, în care dronele, sabotajele, războiul informațional și manevrele diplomatice se împletesc într-un peisaj tensionat și extrem de volatil.
1. Sabotaje și drone – un nou front de luptă
Israelul continuă să își exercite presiunea asupra Iranului printr-o serie de operațiuni tactice neconvenționale:
- Operațiuni Mossad confirmate: Începând cu luna mai, Mossad ar fi derulat sabotaje țintite asupra sistemelor de apărare iraniene, în special asupra lansatoarelor de rachete și radarelor din vestul țării (provincia Kermanshah).
- Drone doborâte: Drona israeliană de tip Hermes, utilizată pentru supraveghere și atacuri de precizie, a fost doborâtă în vestul Iranului, potrivit unor surse militare iraniene.
- Iranul recunoaște avarierea unor instalații: Oficialii de la Teheran au confirmat „pagube minore”, dar avertizează că „răspunsul va fi calibrat strategic”.
2. Trafic aerian perturbat – rute schimbate
Siguranța spațiului aerian din regiune devine o problemă acută:
- Singapore Airlines, British Airways și alte companii majore evită spațiul aerian din Orientul Mijlociu.
- Zborurile către Doha, Dubai și Tel Aviv sunt redirecționate sau amânate.
- Autoritățile din SUA și UE au emis alerte de risc pentru aviația civilă, invocând pericolul de interceptări sau atacuri greșite.
3. Impact economic: petrolul atinge noi maxime
Criza actuală are efecte rapide și profunde asupra piețelor:
- Barilul Brent a crescut la 78,5 USD, iar WTI la 75,3 USD – cele mai mari valori din ultimele 5 luni.
- În cazul unei închideri reale a Strâmtorii Ormuz, analiștii estimează o creștere a barilului peste 110 USD.
- Companiile energetice și bursele internaționale înregistrează o volatilitate crescută; investitorii migrează către active de refugiu (aur, franc elvețian, obligațiuni SUA).
4. Rusia intră în joc – diplomația capătă greutate
Teheranul caută sprijin internațional în fața izolării tot mai accentuate:
- Ministrul de externe iranian Abbas Araqchi se află la Moscova, într-o vizită de urgență.
- Președintele Vladimir Putin a declarat că „se opune intervențiilor unilaterale în regiune”, dar nu a menționat explicit vreun sprijin militar pentru Iran.
- Rusia încearcă să-și consolideze poziția ca actor echilibrant între Iran, China și Occident.
5. Evacuări masive și alertă civilă
Situația se reflectă direct în măsuri de siguranță:
- Peste 9.000 de cetățeni americani și membri ai personalului diplomatic au fost evacuați din Israel, Irak și Iran.
- Ambasadele mai multor state occidentale funcționează în regim restricționat, iar familiile diplomaților au fost repatriate.
- Alerta de călătorie pentru regiune este la nivel maxim, iar cetățenii sunt sfătuiți să evite deplasările neesențiale.
6. Strâmtoarea Ormuz – între amenințare și strategie
Unul dintre cele mai tensionate puncte ale conflictului rămâne Strâmtoarea Ormuz:
- Parlamentul iranian a votat un proiect de blocare temporară a strâmtorii, care ar afecta peste 20% din exportul mondial de petrol.
- Decizia finală urmează să fie luată de Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului.
- Deși experții consideră acțiunea „o tactică de presiune”, riscul unei blocade reale rămâne.
Tensiunile din Orientul Mijlociu au depășit deja faza declarațiilor și a reacțiilor punctuale. Ne aflăm în fața unei confruntări hibride, în care dronele, tehnologia, sabotajele și amenințările economice își dispută supremația înaintea unui posibil conflict militar convențional. În acest context fragil, diplomația internațională – în special din partea Rusiei, Chinei și Națiunilor Unite – ar putea juca un rol crucial în evitarea unui război regional de amploare.
Mica Românie 
Lasă un comentariu