România trăiește astăzi într-o nouă eră fiscală, născută sub conducerea Președintelui Nicușor Dan alias Mucea: plătești o pizza, primești un pahar cu apă, și ți se spune că e strategie economică pe termen lung.
Reporterul întreabă:
„Domnule Președinte, cum justificați deficitul bugetar?”
Nicușor Dan alias Mucea face ochii mari, ca un pește uitat pe tejghea, și începe să scoată sunete de modem conectat pe dial-up:
Păi… uite… dacă… adică… noi plătim o pizza… și mâncăm… adică… păi… pizza mare!”
Traducerea?
Pizza plătită = taxele noastre
Pizza mâncată = vilele, mașinile și vacanțele lor
Diferența = „dezvoltare durabilă” (adică ei se dezvoltă, tu durabil sărac)
Ce rămâne? Un afiș cu „România Modernă” și o panglică tăiată la inaugurarea unui trotuar.
UNDE SE DUC BANII?
40% – „Consultanță”
Veri, fini și foști colegi de la Matematică, angajați să scrie proiecte copiate de pe internet.
30% – „Reabilitări”
Se toarnă asfalt peste istorie, apoi se sparge, apoi se reface – la fiecare an electoral.
20% – „Cultură”
Festivaluri cu DJ plătiți din bugete ministeriale, în care o sticlă de apă costă cât o pensie minimă.
10% – „Restul”
Adică spitale, școli și transport – lucruri care doar în teorie contează.
CE ÎNSEAMNĂ ECONOMISIRE ÎN ERA MUCEA?
- Se taie de la educație, ca să nu mai înțeleagă nimeni cât se fură.
- Se taie de la sănătate, că oricum spitalele „se modernizează” prin PowerPoint.
- Se taie de la cei săraci, că ei nu au PR și nici acces la televiziuni.
Dacă protestezi?
Primești o porție de „artă bugetară postmodernă”. Ți se explică, calm și tehnocratic, că nu înțelegi subtilitatea politicilor fiscale vizionare.
MORALA?
Dacă Președintele Mucea ar participa la MasterChef, ar arde pizza, ar fura tava și ar lua premiul pentru „creativitate fiscală cu ingrediente din fonduri publice”.
Aceasta nu este o pizza.
Este un jaf instituțional cu extra cașcaval și blat politic.
P.S.: Guvernul a anunțat că de anul viitor pizza bugetară va fi înlocuită cu „pâine și circ” direct din lege.
Acest articol este un pamflet și trebuie tratat ca atare!
Sursa de inspirație:

Lasă un comentariu