România s-a trezit, după alegeri, nu doar cu un nou președinte, ci cu o țară fracturată. Două tabere. Două lumi. Două realități care refuză să se mai recunoască una pe cealaltă.
Pentru unii români din diaspora, alegerea lui Nicușor Dan a fost linia roșie. După anunțarea rezultatelor, mai mulți și-au tăiat pașapoartele și buletinele — nu ca un gest simbolic, ci ca o formă de respingere totală.
Alții au declarat că își vor încheia oficial legătura cu statul român, optând pentru cetățenia țării în care trăiesc de ani buni. Pentru o parte dintre ei, mesajul e simplu și fără nuanță: „România a murit.”
În acest climat tensionat, a venit și o declarație tranșantă din partea fostului președinte Traian Băsescu, care a pus paie pe foc:
„Sunt cinci milioane de români care ar fi preferat un lider agreat de Moscova. A fost aplaudat și liderul, dar și ajutorul de lider, adică Georgescu, susținuți amândoi de Moscova. Pe mine asta mă îngrijorează foarte tare, că sunt cinci milioane de oameni care au optat pentru soluția Est. Trebuie descifrat ce s-a întâmplat cu românii care au trecut de la un pro-europenism pronunțat la a respinge ideea europeană și ideea transatlantică. Avem o mare problemă aici și trebuie să o dezlegăm și să o tratăm.
Imaginați-vă că actualul președinte ajunge să instaleze un guvern, se iau măsuri dure sau nepopulare și se ajunge la o debalansare a suportului popular pentru forțele pro-europene. Asta duce la trecerea unui număr mare de electori dintre cei care l-au susținut acum pe Nicușor Dan în tabăra anti ca urmare a măsurilor care se iau. Echilibrul este extrem de fragil al opțiunilor transatlantice și proeuropene. Trebuie multă atenție. Este dificil momentul,”
A declarat fostul șef de stat într-o emisiune difuzată luni, 19.05.2025, la postul TV Digi 24.
Reacția fostului șef de stat i-a scos din sărite pe mulți dintre cei care n-au votat cu Nicușor Dan, dar nici nu se consideră „pro-Est” sau anti-europeni. Pentru ei, reacția oficialilor nu face decât să confirme sentimentul de respingere: nu doar că n-au fost ascultați, dar acum sunt și etichetați, suspectați, tratați ca pe o problemă, oficialii, neînțelegând de fapt că, acești oameni, ce au votat altceva, și-au dorit o schimbare din punctul lor de vedere.
Război pe rețele: ironii, replici acide și revanșe simbolice
Spațiul online s-a transformat într-un câmp de luptă post-electoral. Învingătorii au sărbătorit cu ironii încă de la aflarea primelor sondaje, în timp ce „învinșii” n-au stat cu mâinile în sân.
Anamaria Gavrilă, aliată a liderului AUR, a scris pe Facebook în dimineața de după alegeri:
„Mâine aşteptăm să scadă euro la 1 leu, să se ridice ratingul de ţară la AAA şi să fim avansaţi la nivel de democraţie deplină.”
Replica a venit imediat de la jurnalistul Lucian Mîndruță:
„Mâine aşteptăm ca banii noştri de taxe să plătească salariile unor oameni cu mai mult bun-simţ decât cei care au scris acest mesaj.”
Alți utilizatori au continuat în același registru:
„Greu să accepți că ura și spectacolul n-au mai prins. Românii nu s-au lăsat manipulați de boti, lozinci și influenceri frustrați. Ghinion.”
„Să-i spună cineva doamnei că cel ce a promis carburant la 1 RON nu a ieșit președinte!”
„Nu uitați să puneți benzină la un leu și să cumpărați casă la 35.000 euro. De mâine, la muncă și la învățat carte!”
Tonul general a fost de revanșă digitală — cei care au susținut candidatura lui Nicușor Dan au ironizat platformele naționaliste, iar votanții AUR au răspuns acuzând dispreț, elitism și lipsă de contact cu realitatea de zi cu zi.
O despărțire reală, nu doar politică
Ce vedem acum nu mai e doar o polarizare de campanie. Este o ruptură profundă, între cei care cred că România poate fi salvată din interior și cei care simt că au fost excluși de tot din poveste. Între cei care văd în Nicușor Dan o speranță și cei care îl consideră semnul că țara le-a întors spatele.
România e acum o țară spartă în două. Emoția a luat locul rațiunii, iar gesturile radicale au devenit formă de exprimare. Dar într-o democrație matură, verdictul nu e sfârșit de drum — e început de etapă.
Nimeni nu câștigă cu adevărat dacă țara continuă să se frângă în tăceri amare și plecări definitive. Tăiatul pașaportului poate aduce un soi de descărcare, dar nu oferă nici soluții, nici reparații. Când fiecare se refugiază în colțul propriei tabere, dialogul dispare. Și odată cu el, orice șansă de a reclădi ceva împreună.
România nu e pierdută. Dar va fi, dacă ne pierdem complet unii pe alții.
Mica Românie 
Lasă un comentariu