O zi a memoriei, demnității și credinței

În fiecare an, pe 14 mai, în România este comemorată Ziua Sfinților Închisorilor Comuniste, o zi dedicată memoriei celor care au suferit în temnițele regimului comunist pentru credința lor, convingerile lor politice sau culturale, precum și pentru refuzul de a se supune ideologiei totalitare.

Este o zi neoficială de pomenire religioasă și civică, care capătă din ce în ce mai multă recunoaștere, inclusiv din partea Bisericii Ortodoxe Române și a societății civile.

Context istoric

Data de 14 mai nu este aleasă întâmplător. În noaptea de 14 spre 15 mai 1948, regimul comunist aflat la începuturile sale în România a declanșat una dintre cele mai ample acțiuni de represiune politică. Aproximativ 10.000 de tineri – în special studenți, elevi și intelectuali care făceau parte din organizații anticomuniste – au fost arestați simultan în întreaga țară. Mulți dintre aceștia au fost trimiși în închisori, lagăre de muncă forțată sau colonii de reeducare, unde au fost supuși la tortură, foamete, umilințe și chiar moarte.

Cine sunt Sfinții Închisorilor?

„Sfinții Închisorilor” este o expresie folosită în special în mediul ortodox pentru a desemna pe acei deținuți politici care și-au păstrat credința creștină în condiții extreme de suferință. Unii dintre ei au fost clerici, alții laici – studenți, profesori, medici, țărani sau muncitori – dar toți au manifestat o credință profundă și o verticalitate morală care au impresionat chiar și pe cei care îi anchetau sau îi încarcerau.

Figuri emblematice precum:

• Valeriu Gafencu, supranumit „Sfântul închisorilor” pentru viața sa ascetică și jertfelnică în detenție;
• Pr. Dimitrie Bejan, martor al lagărelor sovietice și al reeducării de la Pitești;
• Mircea Vulcănescu, filosof și economist, care a murit spunând: „Să nu ne răzbunați!”;
• Radu Gyr, poetul care a scris versuri memorabile în închisoare, inclusiv celebra poezie „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”;

…toți sunt considerați mărturisitori ai credinței și ai libertății spirituale.

Biserica Ortodoxă și recunoașterea martirajului

Deși oficial canonizările acestor mărturisitori nu au fost făcute încă în mod formal (cu câteva excepții locale), există o mișcare tot mai amplă în rândul credincioșilor pentru recunoașterea sfințeniei lor. În unele mănăstiri și biserici, în special în zone legate de locurile de detenție (Aiud, Gherla, Pitești), se organizează slujbe de pomenire, parastase și pelerinaje în data de 14 mai.

În 2017, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat pomenirea anuală a „Deținuților Politici din perioada regimului comunist” în duminica cea mai apropiată de 14 mai, fără ca aceasta să devină încă o zi de sărbătoare în calendarul liturgic oficial.

Însemnătatea pentru societatea contemporană

14 Mai este mai mult decât o comemorare religioasă. Este o zi care readuce în discuție:

• Memoria rezistenței anticomuniste;
• Exemplele de verticalitate morală într-o epocă de compromisuri și teroare;
• Necesitatea de a educa tinerii în spiritul demnității, curajului și al libertății interioare.

Este un moment de reflecție asupra costului plătit pentru libertatea de azi și o chemare la păstrarea valorilor fundamentale: credința, adevărul, iubirea de neam și jertfa pentru binele comun.

. „Sfinții Închisorilor” nu sunt doar personaje ale trecutului, ci repere ale unui prezent care are încă nevoie de modele și lumină morală.