Pe 29 aprilie, întreaga lume celebrează Ziua Internațională a Dansului, un omagiu adus celei mai universale forme de expresie umană: dansul. În această zi dedicată mișcării, emoției și tradiției, România își reafirmă identitatea culturală prin două dansuri emblematice, recunoscute oficial de UNESCO pentru valoarea lor inestimabilă: Dansul Călușarilor și Jocul Fecioresc.

România dansează cu istoria: Călușul și Jocul Fecioresc

Călușul – dans ritualic cu forță sacră

Încă din 2005, Dansul Călușului a fost inclus în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, fiind considerat unul dintre cele mai spectaculoase dansuri ritualice din Europa. Originar din sudul României, Călușul nu este doar o coregrafie complicată, ci un ritual de vindecare, protecție și purificare, adânc înrădăcinat în credințele populare românești.

Fiecare pas, fiecare tropot și fiecare strigăt are o simbolistică profundă – de la alungarea spiritelor rele, până la invocarea fertilității pământului. Cu o energie care electrizează privitorii, Călușul devine o formă de teatru magic în care dansul capătă o dimensiune spirituală.

Jocul Fecioresc – dansul vitalității și al comuniunii

Recunoscut de UNESCO în 2015, Jocul Fecioresc este un dans bărbătesc specific Transilvaniei, executat cu o precizie aproape acrobatică. Acesta este dansul bucuriei comunitare, prezent la sărbători, nunți sau evenimente importante, o veritabilă declarație a vitalității și fraternității tinerești.

Prin el, tinerii nu doar că își etalează forța și agilitatea, dar își afirmă apartenența la un grup, la o tradiție, la o moștenire. Este dansul în care băieții devin bărbați, iar generațiile se leagă într-un ritm moștenit și respectat.

Dansuri UNESCO din jurul lumii – moșteniri vii ale umanității

Ziua Internațională a Dansului nu este doar despre mișcare, ci despre memorie colectivă și diversitate culturală. În toate colțurile lumii, dansul este o formă de identitate și legătură între oameni, iar UNESCO a inclus zeci de astfel de dansuri în patrimoniul său imaterial:

Kathak (India)

Unul dintre cele mai rafinate dansuri clasice indiene, Kathak spune povești prin expresii faciale, gesturi delicate și mișcări circulare elegante. Este dansul narativ al templelor, transmis de secole de la maestru la discipol.

Flamenco (Spania)

Simbol al Andaluziei, Flamenco combină dansul, cântecul și chitara într-o explozie de emoție pură. Este dansul pasiunii, al durerii și al libertății, celebrat la nivel global pentru expresivitatea sa dramatică.

Dabka (Liban, Siria, Palestina)

Dabka este un dans colectiv, energic, cu pași bătuți în sincron, ce unește generațiile în sărbătoare. Dansul transmite forță, unitate și identitate națională în lumea arabă.

Ainu Upopo (Japonia)

Dansul tradițional al populației Ainu, minoritatea indigenă din nordul Japoniei, este legat de natură și spiritualitate. Însoțit de cântece și bătăi de palme, este un ritual de comuniune cu divinitatea.

Coreea de Sud

1. Ganggangsullae (2009)
   Un dans ritualic tradițional efectuat în cerc, de obicei de femei, sub lumina lunii pline, în special în timpul sărbătorilor de toamnă (Chuseok). Este simbolul solidarității feminine, fertilității și rugăciunii pentru o recoltă bogată.
2. Seungmu (dansul călugăriței) – componentă a patrimoniului național important
   Deși nu este înregistrat de UNESCO ca dans distinct, Seungmu este extrem de valoros în cultura coreeană. Este un dans solemn, spiritual, inspirat din mișcările unei călugărițe budiste.

Pakistan

Pakistanul, până în prezent, nu are dansuri înscrise oficial în patrimoniul UNESCO, dar are numeroase tradiții dansante cu potențial de recunoaștere:

1. Attan – dansul național pashtun
   Practicat mai ales în vestul Pakistanului și în Afganistan, Attan este un dans circular energic, inițial ritualic, acum o parte importantă a sărbătorilor comunitare și naționale.
2. Jhumar și Bhangra (originare din regiunea Punjab)
   Foarte populare în estul Pakistanului și nordul Indiei, aceste dansuri agricole vibrante sunt adesea prezentate în festivaluri. Deși sunt mai recunoscute internațional în India, sunt o parte vie și a identității culturale pakistaneze.

Iran

1. Radif (2009) – sistemul clasic de muzică persană
   Deși nu e dans propriu-zis, Radif formează baza multor interpretări muzical-coregrafice și ceremoniale în Iran, fiind cheia multor dansuri tradiționale locale.
2. Nowruz (2009, recunoscut împreună cu alte țări)
   Sărbătoarea Anului Nou persan include adesea dansuri și muzică tradițională, transmise între generații ca parte a ritualurilor de primăvară.

Notă: Din motive politice și religioase, multe dansuri tradiționale iraniene sau pakistaneze nu au fost promovate oficial spre recunoaștere internațională, dar ele trăiesc în folclorul local și diaspora.

Dansul – limbajul universal care ne apropie

Într-o lume marcată de globalizare și uniformizare, dansul rămâne un simbol viu al diversității și identității culturale. Prin pași păstrați de-a lungul veacurilor, oamenii din toate colțurile lumii își transmit valorile, credințele și poveștile.

Pentru România, dansurile ca Călușul și Jocul Fecioresc nu sunt doar motive de mândrie, ci temelii ale memoriei naționale. Ele ne reamintesc că trecutul trăiește în mișcare, în ritm și în legătura dintre suflet și pământ.

De Ziua Internațională a Dansului, să ne bucurăm de moștenirea noastră și să o transmitem mai departe – cu pași siguri, cu inimă deschisă și cu respect pentru toate culturile lumii.