O singură planetă și sute de state, fiecare cu tradiția lor, cu religia lor și mereu avem impresia că suntem diferiți, însă…întotdeauna am găsit elemente care ne aseamănă. Ar putea părea straniu, dar iubesc atât de mult să văd că dincolo de elementele ce ne diferențiază ne bucurăm de aceleași sărbători.

Cu toții am auzit de Anul Nou Chinezesc, de Seollal și nu ni se mai pare niște enigme…totuși când în această horă se prinde și Nowruz (se spune că prima dată a fost serbat acum 5000 de ani), începe să ni se pară altceva. Cum să serbezi Anul Nou la începutul primăverii? Și în ce constă această sărbătoare? Au și ei mese bogate? Ce superstiții și tradiții au? Oare trebuie să poarte roșu în Noaptea dintre ani? Sau și la ei se consumă pește?

La câteva dintre aceste întrebări mi-a răspuns soția domnului doctor Seyed Hossein Sadat Meidani, ambasadorul Republicii Islamice Iran în România.

În dimineața acestei zile facem curățenie strașnică în casă, în afara ei, dar și în interiorul nostru. Nowruz nu este doar o simplă sărbătoare. La noi ea se împletește cu religia.

Pe o masă așezăm 7 alimente ce încep cu litera „S”. Este important ca acestea să înceapă cu S:

Seeb (măr) – simbolizează frumusețea și sănătatea.

Seer (usturoi) – simbolizează sănătatea și protecția împotriva răului.

Saman (monede sau bani) – simbolizează prosperitatea și norocul financiar.

Somāq (somchine sau boabe de sumac) – simbolizează răbdarea și răsăritul soarelui.

Sabzeh (iarbă sau măcriș) – simbolizează renașterea și viața.

Senjed (fructe uscate de salcie) – simbolizează dragostea.

Serkeh – simbolizează înțelepciunea și experiența acumulată în viață.

Iar pentru copii punem ouă de ciocolată. De asemenea de la masă noastră nu lipsește Coranul și nici poemele persane. Sunt foarte importante pentru noi. La masa de Nowruz fiecare membru al familiei trebuie să mănânce pește.

Haideți să vedem și ce fel de poeme persane se recită:

1. „Divan-ul lui Hafez”:

Hafez este unul dintre cei mai iubiți poeți persani, iar versurile sale sunt adesea citite sau recitate la începutul anului nou persan. Este o tradiție ca oamenii să deschidă aleatoriu o carte a lui Hafez și să citească un vers care să le aducă noroc și înțelepciune pentru anul ce vine.

2. „Shahnameh” (Cartea Regilor) de Ferdowsi:

Această epopee monumentală a fost scrisă de marele poet Ferdowsi și este o sursă importantă de învățătură și inspirație. Deși nu este o poezie de Nowruz în sine, fragmente din „Shahnameh” care vorbesc despre renaștere, lupta pentru dreptate și valorile tradiționale sunt adesea recitate la această sărbătoare.

3. „Rubaiyat” de Omar Khayyam:

Deși Omar Khayyam este mai cunoscut pentru versurile sale filozofice și meditative, „Rubaiyat” este adesea citit de iranieni în timpul sărbătorii Nowruz, deoarece temele sale de timp, viață și natura efemeră se potrivesc perfect cu spiritul de reînnoire asociat cu această perioadă.

4. Poezii din „Masnavi” de Rumi:

Rumi este un alt poet renumit care este adesea citat în timpul sărbătorilor persane. Poeziile sale mistice și profund spirituale sunt recitate pentru a aduce pace și armonie în viețile oamenilor, fiind o alegere populară pentru reflecțiile de la începutul anului nou.

5. „Golestan” și „Bustan” de Saadi:

Saadi este un alt mare poet persan, iar lucrările sale „Golestan” (Grădina florilor) și „Bustan” (Grădina) sunt frecvent citite. Aceste lucrări conțin învățăminte despre moralitate, etică și relațiile umane, fiind adesea invocate în contextul sărbătorilor pentru a sublinia importanța înțelepciunii și echilibrului în viață.

Și acum, dacă am face o paranteză cu noi… am descoperi că: și pe noi ne apucă febra curățeniei, atât interioară cât și exterioară, și noi mâncăm pește, ne punem și bani în buzunar pentru a-i atrage în anul următor, și de ceva timp, și în România, în noaptea dintre ani, se oficiază slujbe religioase.

Deci? Cât de diferiți mai suntem? Parcă mai dispar barierele, nu?

Toate popoarele ce sărbătoresc Nowruz au în centru masa cu cele 7 elemente ce încep cu litera „S”, căreia i se adaugă tradițiile și superstițiile lor.

De exemplu, în Turcia, în dimineața zilei predecesoare celebrării Noului An Persan, fiecare membru al familiei trebuie să facă câte ceva; pe lângă curățenia tradițională, casele sunt vopsite în alb, pe hornul acestora se așează atâtea pietricele câte sunt membrii acelei familii, băieții tineri se vopsesc pe față și merg să se spele la prima apă curgătoare cu „apă de primăvară”, iar seara aceștia fac un foc peste care sar, simbolizând trecerea în Noul An și lăsarea în urmă a tot ce s-a întâmplat în trecut.

În India, de exemplu, tradițiile legate de Nowruz includ un ritual de purificare special. În regiunile Gujarat și Maharashtra, oamenii își ung mâinile cu un amestec de uleiuri esențiale. Această practică este considerată o formă de curățire a corpului și a minții, pregătindu-i pentru un an plin de sănătate și prosperitate. Uleiul simbolizează purificarea și reînnoirea, iar acest ritual face parte dintr-un set mai larg de obiceiuri de curățenie, care includ băi speciale și îmbrăcarea de haine noi.

În Kazakstan, Nowruz este o sărbătoare a iertării, dar totodată și a comemorării celor dragi plecați dintre noi.

În timp ce unele culturi asociază Nowruz cu Mărțișorul românesc, încercând să creeze o legătură culturală tradițională, eu aș putea spune că Nowruz și Revelionul nostru pot da mâna, pentru că sărbătorile nu trebuie să fie gemene pentru a ne da seama că avem nevoie de punți culturale, de respect reciproc și, de ce nu, și de înțelegere? Chiar dacă noi nu avem o masă pe care să punem 7 elemente ce încep cu litera „S”, știm cu toții că, la noi, masa plină va atrage bogăția în noul an… așa că, indiferent de cum alegem să numim sărbătoarea dintre ani și de anotimpul în care decidem să o celebrăm, important e să ne bucurăm și să-i avem pe cei dragi la masă cu noi.