Pe 22 februarie 2025, creștinii ortodocși își aduc aminte de înaintașii lor, prin comemorarea Moșii de iarnă, cunoscuți și sub numele de Sâmbăta Morților. Această zi este dedicată pomenirii celor mutați din această viață la viața veșnică și are loc în sâmbăta de dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți.

În tradiția ortodoxă, această zi are o semnificație aparte, fiind dedicată mai ales celor care nu au avut parte de slujbele rânduite la înmormântare. Pentru că mulți credincioși au murit pe neașteptate, fără spovedanie sau pocăință, Biserica se roagă pentru sufletele lor, mijlocind astfel pentru mântuirea lor și pentru a le aduce alinare în viața de apoi.

Ce se dă de pomană de Moșii de iarnă?

Pentru această zi, credincioșii pregătesc și oferă de pomană:

• Colivă – simbol al Învierii și al vieții veșnice;
• Colaci și pâine – semn al hranei sufletești;
• Piftii (răcituri) – legate de denumirea zilei;
• Sarmale, fasole, orez sau alte mâncăruri gătite;
• Vin roșu – ce este adus la biserică pentru a fi sfințit și împărțit;
• Dulciuri, fructe, covrigi și plăcinte.

În unele regiuni, se obișnuiește să se dea de pomană farfurii, căni sau linguri, umplute cu mâncare și acoperite cu un ștergar. Se spune că, astfel, cei adormiți vor avea cu ce să se hrănească și în lumea de dincolo.

Semnificația Moșilor de iarnă

Moșii de iarnă fac parte din zilele speciale de pomenire a morților stabilite de Biserica Ortodoxă, fiind urmați, mai târziu în an, de Moșii de vară (înainte de Rusalii).

Aceste tradiții sunt menite să întărească legătura dintre cei vii și cei plecați din această lume, aducând lumină, alinare și binecuvântare sufletelor celor adormiți.

Respectarea acestor obiceiuri, prin rugăciuni, pomeni și fapte de milostenie, este considerată un gest de iubire și recunoștință față de cei care nu mai sunt printre noi, dar care continuă să trăiască în amintirea și sufletele noastre.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Moșii de Iarnă

Se spune că, în această zi, sufletele morților se întorc pe pământ și se hrănesc cu aburii mâncărurilor pregătite de cei vii. Prin urmare, credincioșii dau de pomană mâncare gătită, pentru ca sufletele să fie împăcate și să nu bântuie casele.

De asemenea, se respectă mai multe obiceiuri importante:

• Se aprind lumânări la morminte, fiind recomandat să se aprindă cel puțin două, pentru a aduce lumină și alinare sufletelor celor trecuți în neființă.
• Nu este bine să se lucreze în această zi. Se crede că cine nu respectă această regulă va suferi consecințe, fie va tremura ca piftia, fie va fi lovit de nenorociri.
• Moșii de iarnă sunt cunoscuți și sub denumirea de „Moșii de piftii” sau „Sâmbăta piftiilor”, deoarece tradiția spune că trebuie să se dea de pomană piftii. Se crede că, dacă piftiile nu sunt mâncate în această zi, trebuie aruncate a doua zi, altfel persoana care le păstrează riscă să sufere de friguri pe timpul verii.
• Se împart și alte bunuri: Pe lângă mâncare, oamenii obișnuiesc să ofere de pomană haine, vase și alte obiecte utile, care sunt sfințite de preot printr-o molitvă specială.