Pe 10 februarie 2025, Klaus Iohannis, președintele României, a anunțat în mod oficial că își va da demisia din funcție pe 12 februarie, după o presiune politică din ce în ce mai mare din partea opoziției și a unor grupuri din Parlament.

Această decizie a reprezintat o schimbare importantă în peisajul politic românesc, având în vedere că Iohannis a fost ales președinte în 2014, respectiv 2019, fiind un actor major pe scena politică a țării pentru mai bine de un deceniu. Și câteva luni…după anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024.

Decizia președintelui vine într-un context de instabilitate politică acută, cauzată de lupte interne între partidele aflate la putere, dar și în opoziție.

În ultimele luni, au existat zvonuri și speculații despre o posibilă demisie, însă gestul de azi a fost considerat o surpriză pentru mulți, având în vedere că Iohannis se arătase adesea reticent față de discuțiile legate de plecarea sa din funcție.

Presa internațională a reacționat rapid la anunțul președintelui României, subliniind impactul pe care demisia acestuia îl va avea asupra stabilității politice din România.

Multe titluri internaționale, precum cel al publicației franceze Le Figaro, au tratat acest subiect cu o anumită doză critică, denunțând ceea ce a fost descris ca fiind „sfârșitul jalnic” al domniei lui Iohannis. În analiza sa, Le Figaro a subliniat faptul că președintele a fost văzut ca un factor de instabilitate, în special în ultimele luni, când crizele politice s-au intensificat, iar încrederea publicului în conducerea sa a scăzut semnificativ.

Pe de altă parte, alte publicații internaționale, cum ar fi The Guardian și Politico, au adoptat un ton mai neutru, observând că, deși demisia sa poate însemna o schimbare în politica românească, aceasta poate adânci și mai mult fragmentarea politică în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale din 2025. Mai multe voci ale acestor publicații subliniază că viitorul României este acum mai incert ca niciodată, având în vedere lipsa unui lider politic unic care să preia frâiele țării.

Interesul din Asia cu privire la acest subiect a fost relativ limitat, pentru că România nu este o țară cu o prezență media semnificativă în regiunile asiatice. Cu toate acestea, în anumite publicații de pe continentul asiatic (The Japan Times și South China Morning Post), au apărut scurte mențiuni despre demisia președintelui român. În aceste articole, s-a subliniat că România, deși nu joacă un rol dominant în politica internațională, continuă să fie un punct de interes în Europa Centrală și de Est, iar schimbările politice din această țară pot avea un impact asupra echilibrului geopolitic din zonă.

Reacțiile din Asia au fost destul de rezervate și nu au fost însoțite de comentarii politice profunde, în mare parte din cauza faptului că schimbările din România nu au un impact direct asupra țărilor asiatice. Totuși, există o conștientizare mai largă a importanței României în cadrul Uniunii Europene, iar evoluțiile politice din această țară ar putea influența relațiile sale externe, inclusiv în domeniul economic și de securitate.

În concluzie, demisia lui Klaus Iohannis este un moment semnificativ în politica românească, dar și în peisajul politic european. Impactul asupra stabilității interne a României rămâne de văzut, iar reacțiile internaționale vor continua să fie urmărite cu mare atenție.