Utilizatorii rețelelor sociale folosesc adesea inteligența artificială (AI) pentru fotografii, voce pentru anumite parodii, dar și a răspândii informații care nu sunt adevărate. Aceste practici amenință nu doar realitatea actuală, ci pot influența și modul în care istoria este percepută și înțeleasă în viitor. Un exemplu elocvent în acest caz este serialul fenomen „Jocul calamarului” și evenimentele tragice din Casa Fraților (Hyungje Bokjiwon).

Cum a început totul:

După lansarea celui de-al doilea sezon din „Jocul Calamarului”, în decembrie 2024, TikTok și alte platforme de socializare au fost inundate cu postări care susțineau că serialul se bazează pe un fapt istoric.

Un videoclip viral de pe TikTok, distribuit de peste 17.000 de ori și apreciat de peste 50.000 de utilizatori, susținea că în 1986 ar fi avut loc un „joc de supraviețuire” într-un buncăr subteran, unde participanții ar fi fost forțați să joace pentru a rămâne în viață.

Pentru a susține această teorie, creatorii de conținut au folosit fotografii reale din Casa Fraților, alături de imagini generate de inteligența artificială, înfățișând interioare care amintesc de decorurile luminoase, asemănătoare cu cele din serial. Aceste imagini AI au fost atribuite unui artist turc cu numele de utilizator, @cityhermitai pe Instagram, care nu și-a dat acordul pentru ca lucrările sale să fie folosite în astfel de postări.

Realitatea din spatele „Jocului Calamarului”

Aceasta nu este prima dată când Casa Fraților este legată în mod eronat de „Jocul Calamarului”. După lansarea primului sezon, zvonuri similare au circulat pe internet, fiind amplificate de articole publicate în Yahoo și în ziarul australian The Australian.

Deși ambele abordează teme similare, precum dezumanizarea și exploatarea celor vulnerabili, creatorul serialului, Hwang Dong-hyuk, a infirmat categoric orice fel de legătură.

Inspirația pentru serial, a declarat acesta, provine din dificultățile sale personale în industria divertismentului, reflectând asupra competiției acerbe și a inegalităților generate de capitalismul sud-coreean. În plus, Hwang a recunoscut influența unor lucrări distopice japoneze, precum „Battle Royale” și „Liar Game”, în construcția poveștii.

Casa Fraților: O pagină de istorie extrem de tristă

Casa Fraților, în schimb, reprezintă o realitate istorică întunecată. Între 1975 și 1986, aproximativ 40.000 de persoane au fost ținute aici sub pretextul legilor anti-vagabondaj. Victimele includeau orfani, persoane fără adăpost sau cu dizabilități mentale, dar și oameni care pur și simplu se aflau „în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit”. Mulți au fost arestați fără proces sau vreo formă legală.

În interiorul instituției, deținuții au fost supuși la muncă forțată, abuzuri fizice și sexuale, malnutriție și violență extremă. Potrivit rapoartelor, personalul a deturnat fondurile alocate pentru îngrijire și a exploatat deținuții prin muncă gratuită. Până în prezent, au fost confirmate 657 de decese în Casa Fraților, însă se estimează că numărul real ar putea fi mult mai mare.

În 2022, la 35 de ani de la închiderea instituției, Comisia pentru Adevăr și Reconciliere din Coreea a recunoscut oficial că statul se face direct responsabil pentru aceste abuzuri. Totuși, statul continuă să facă apel la deciziile instanțelor care au cerut despăgubiri pentru victime, iar scuzele oficiale întârzie.

Între ficțiune și realitate

Deși „Jocul Calamarului” și Casa Fraților explorează teme comune – manipularea grupurilor vulnerabile și exploatarea umană – diferențele sunt evidente. În serial, participanților li se oferă iluzia unei alegeri, chiar dacă aceasta este puternic condiționată de circumstanțele lor economice. În contrast, victimele din Casa Fraților nu aveau niciun control asupra situației lor, fiind forțate să trăiască și să muncească în condiții inumane.

Ambele contexte scot în evidență dinamica puterii și supraviețuirii, dar în timp ce drama folosește violența grafică pentru a șoca și implica publicul, Casa Fraților este un exemplu real al abuzurilor sistemice perpetuate sub acoperirea „asistenței sociale”.

Consecințele dezinformării

Viralizarea acestor povești false evidențiază pericolul utilizării iresponsabile a inteligenței artificiale pentru a crea și amplifica dezinformarea. Distorsionarea adevărului nu doar că subminează lupta pentru dreptate a victimelor, dar transformă tragediile reale în spectacole de divertisment, golite de contextul lor uman.

„Jocul Calamarului” este o ficțiune distopică ce reflectă inegalitățile sociale; Casa Fraților este o rană istorică deschisă. Este esențial să facem diferența între cele două și să luptăm împotriva falsificării istoriei – fie că aceasta provine din ignoranță sau din dorința de a face „valuri pe internet”.