Josef Carl Hintz sau cum îl știau gospodinele, J.C. Hințescu, dădea acum mai bine de un secol, sfaturi acestora despre cum să pregătească boabele, astfel încât cafeaua pe care aveau s-o facă să aibă un gust aparte și care să te facă să te gândești la ea toată ziua.

Trucurile, maestrului barista sunt extrem de utilizate și în ziua de astăzi. Acestea au fost atent culese, păstrate și descrise în cartea: „Bucătăreasa națională. Carte de rețete din Ardeal”, apărută în anul 1874 la Editura brașoveană Frank și Dressnandt.

Câteva reguli de aur pentru o cafea de poveste

Îți dădeai seama că băutura dimineții, cafeaua, avea să fie una de o calitate superioară, dacă cele câteva boabe, pe care le aruncai într-un vas cu apă rece, ajungeau cu ușurință la fundul acestuia.

Puse în apă fierbinte, boabele bune ar fi trebuit să îngălbenească lichidul, și nu să-l înverzească sau să-l fac brun, dacă îți ieșea o astfel de culoare aveai toate șansele ca a ta cafea să fie: „văpsită sau stricată”.

Odată verificată calitatea boabelor, aceste se spălau în apă călduță, după care se lăsau se se odihnească „pe cârpe”, la soare, sau o hârtie, pe vatra călduță.

Știm cu toții că din când în când se mai strecoară câte un dușman, așa că următorul pas era: îndepărtarea boabelor „stricate”. Cele bune erau puse la prăjit. Această operațiune nu se făcea oricum. Jarul se aranja doar împrejurul tigăii de prăjit și nicidecum nu se punea direct sub ea.

Boabele se amestecau în continuu. Nu trebuiau să se ardă, iar când își schimbau culoarea spre maroniu se răsturnau într-un castron și se acopereau. Nu după mult timp, se întindeau pe o sită, ca să se răcească repede fără să se înnegrească. După aceea erau măcinate.

Pudra rezultată se păstra „în vase bine încheiate și astupate de sticlă sau de porțelan”, potrivit Muzeului de Etnografie Brașov, ce au extras câteva reguli de aur, din cartea: „Bucătăreasa națională. Carte de rețete din Ardeal”, publicată în 1874.

Sursa foto: Facebook – Muzeul de Etnografie Brașov