Arhanghelii sunt reprezentări mitice, care aparțin calendarului popular, cât și celui ortodox. Cei mai cunoscuți Arhangheli sunt Mihail și Gavriil sau Gabriel, ce sunt serbați la data de 8 noiembrie.

Mihail și Gavriil, din calendarul bisericesc, sunt conducătorii cetelor îngerești. Mihail poartă în mână o sabie de foc în timp ce Gavriil are un crin. Se crede că ei călăuzesc sufletele în viața de apoi.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vesteasca taina cea mare a întrupării Domnului și tot el a adus drepților Ioachim și Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail se bucură de mai multă popularitate, decât Arhanghelul Gavriil. Mihail poartă, uneori, cheile Raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului și veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfantului Ilie, atunci când acesta tună și trăsnește, sau orânduiește singur grindină, cu tunul. El ține și ciuma în frâu, asemenea Sfântului Haralambie.

În trecut, în societatea tradițională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriți pentru că: „ei sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”.

Arhanghelii, în viziunea populară, asistă și la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omenești firești și purifică, prin post, conștiințele.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau sărbătoriți și ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieților” (arieții fiind berbecii despărțiți de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineața zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor.

Dacă turta cădea cu fața în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos era mare supărare în satele și târgurile bucovinene, unde tradiția se păstrează până astăzi.

În multe comunități, finii au un rol special în această sărbătoare. Ei trebuie să ducă nașilor colaci în semn de uniune și recunoștință pentru sprijinul oferit.

Această tradiție simbolizează legătura specială dintre fini și nași, precum și importanța căsătoriei religioase.

Sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavriil aduce cu ea tradiții și superstiții care ne amintesc de importanța credinței și a relațiilor umane armonioase.

Tot astăzi se fac pomeniri și praznice pentru cei morți iar, în biserici, fiecare creștin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumină de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.

De Mihail și Gvariil se spune că se poate „ghici” cum va fi vremea

„Vara Arhanghelilor” ține o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli și Crăciun trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile senine și călduroase, numite „vara iernii”.

Moșii de Arhangheli

În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletele morților. Ofrandele date la pomană pentru mortii, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moșii de Arhangheli”.

Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi „lumină de veci” în lumea de dincolo. Se aprind lumânări atât pentru oamenii în viață, cât și pentru cei plecați dintre noi fără lumină.

Surse: https://www.crestinortodox.ro/ și https://playtech.ro/