Cred că nu e persoană care să nu fi vizitat măcar o dată în viață capitala României. Fie că au fost cu „treburi”, fie în vizită pe la rude, prieteni, fie ca studenți, iar lista cred că ar putea continua.

La o simplă vedere Bucureștiul este un oraș mare, aglomerat, în care mai mult ca sigur nu-ți dorești să fii prins în trafic. Totuși, câți dintre noi știu și altceva despre capitala României?

Trebuie să recunosc, pe mine nu mă atrage acest oraș, dar acolo unde sunt prezente istoria și cultura sunt numai urechi.

Vă las mai jos o listă cu 15 curiozități despre capitala României.

1. Bucureştiul este a VI-a capitală ca mărime din Uniunea Europeană.

2. Cea mai veche gară în Bucureşti este Filaret.

3. Primul drum din Bucureşti a fost Drumul de Lemn sau așa cum o știm noi astăzi, Calea Victoriei. Aceasta a fost pavată cu trunchiuri de copaci.

4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în Bucureşti în anul 1840. Capitala României s-a numărat printre primele oraşe din Europa, ce aveau un astfel de mijloc de transport.

5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană. Aici, pungașii, stăteau cocoţaţi pe zid şi „pescuiau” prada din capul doamnelor cu o sfoară şi un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.

6. Intrarea hotelului Novotel este faţada fostului Teatru Naţional. În timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact pe data de 26 august 1944, aviața germană a dorit să distrugă Palatul Telefoanelor, dar bomba a ratat ţinta şi a căzut pe Teatrul Naţional.

7. Denumirea veche a parcului Cişmigiu era balta lui Dura Neguţătorul, dar în 1779 Alexandru Ipsilanti, pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a oraşului, porunceşte să se construiască o cişmea spre ieşirea Ştirbei Vodă de astăzi.

8. Numele străzii Lipscani provine de la oraşul Leipzig din Germania. Acest fapt aminteşte de viaţa comercială extrem de dinamică a Valahiei.

9. Oraşul Bucureşti este desemnat capitală a Ţării Româneşti în 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica.

10. Între 1798 şi 1831, populaţia Bucureştiului se dublează. Recensământul din 1798 număra puţin peste 30 mii de locuitori. Peste 33 de ani numărul locuitorilor ajunge la 60.587. Între 1948 şi 1992 populaţia Bucureştiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori ai oraşului a fost 1.929.000.

11. Peste 20 de biserici şi aşezăminte monahale au fost distruse, parţial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi au fost: Biserica Crangaşi (1564), Biserica Albă- Postăvari (1568) și Mânăstirea Mihai Vodă (1591).

12. Bucureştiul este înfrăţit este înfrăţit cu 18 oraşe, dar cele mai importante sunt: Londra, Moscova, Atena, Hanovra, Montreal, Detroit, Regina (capitala Saskatchewan din Canada), Sofia, Chişinău, Ankara, Pretoria, Damasc, Amman şi Lagos.

13. Palatul Telefoanelor din Bucureşti a fost construit între 1929-1934 în stilul zgârie-norilor americani şi a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din Bucureşti.

14. Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare româneşti – mititeii – au fost inventați la sfârşitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit “La o idee”, care se afla pe strada Covaci.

Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul şi umoristul N.T. Orăşanu, care a compus lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o „o abodanță”, gheața – „cremă de Siberia”, scobitoarea – „o baionetă”, țuica – „o idee”.

Cârnații mici au fost numiți „mititei”. Crae este motivul? Mațele pentru cârnați se terminaseră, astfel că, Ionescu a folosit doar carnea amestecată cu bicarbonat de sodiu, făcând cârnați mai mici şi fără înveliș, iar aceștia au fost un succes răsunător.

15. Balta Alba – Aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumaților. Când ploua, locul devenea o baltă albă, fix așa cum îi zice și numele.

De unde provin numele cartierelor bucureștene?

1. Baneasa – Nevasta banului. În cazul de fațp, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

2. Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleacă la turci (nici el nici turcii nu se înțelegeau cu Habsburgii, iar acest fapt i-au făcut prieteni). La fel procedează și o parte din apropiații lui Rákóczi. Mai exact o ceată de husari conduși de groful Miklós Bercsényi. Dacă s-au opprit să facă doar un popas sau dacă s-au mutat aici definitiv, nimeni nu știe să răspundă la această întrebare, totuși, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauză, ceea ce a dat numele cartierului.

3. Colentina – Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la „colea-n-tina” – cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si „Olintina”.

4. Cotroceni – Numele lui se trage din „a cotroci”, „cei care „cotrocesc”. Un vechi regionalism care înseamnă „a cotrobăi”, „a scotoci”, „a scormoni”.

5. Crângași – În acest loc s-au aflat odată o prelungire a ceea ce au fost Codrii Vlăsiei. Această prelungire a codrilor era mai mult un crâng, ceea ce a și dat numele locuitorilor din această zonă.

6. Dămăroaia – această moșie parcelată a aparținut boieroaicei Maria Damaris.

7. Dealul Spirii – Acestuia i s-a atribuit numele doctorului Spiridon Kristofi (căruia i se mai zicea și „Spirea”). În 1764, pe Dealul lupeștilor a fost ridicatăr o biserică ce a purtat numele „Spirea Veche”.

8. Dristor- vine de la breasla piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Așezarea meșterilor piuari care se numeau „darstari”. Aceștia fabricau „darste” pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, având o contribuție majoară, economică pentru târgul Bucureștilor.

9. Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu intrănd în București prin vest în anul 1821 și își așează aici tabăra de panduri.

10. Ferentari- paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinată origine a numelui: vine din latinescul „Ferentarius”, care înseamnă „Soldat de infanterie ușoară a legiunii romane.” După unele opinii, aici s-ar fi aflat câmpul de exerciții al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.

11. Floreasca- după numele boierilor care au stăpânit locurile respective: Floreștii.

12. Ghencea – Numele vine din turcă și datează încă de pre vremea fanarioților. Ghenci-aga era șeful arnăuților din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică ce purta numele „Ghencei”.

13. Giulești – O proprietate boierească: a Juleștilor.

14. Lipscani – numele vine din slavă – „Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest „loc cu tei” este Leipzig (Lipscă). Negustorii veniți în București cu diverse mărfuri pentru târgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

15. Militari – În secolul XIX aici era zonă de instructie militară. Pentru un timp aici a funcționat „Pirotehnia Armatei”.

16. Pantelimon – cartierul și-a luat numele de la Mănăstirea Sf. Pantelimon. În greacă „pan” înseamnă „tot” și „éléïmon” înseamnă milă. Panteleimon = cel milostiv, întreg-milostivul.

17. Rahova – Numele e relativ nou și vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate în secolul XIX, pentru a ne aminti de Războiului de Independență: Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei și Calea Dorobanților.

18. Sălăjan – Nu vine de la Sălaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut și sub numele de Leontin Sălăjan.

19. Titan – acesta a luat numele fabricii de ciment „Titan” construită la începutul secolului XX.

20. Vitan – D. Papazoglu ne spune ce e acela un vitan: „În ocolul orașului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau păsciunea”.