Se spune că, de Sfânta Parascheva se postește și nu se lucrează, astfel existând pericolul apariției unor boli.

Una dintre cele mai importante sărbători religioase, marchează începutul pregătirii turmelor pentru iernat și deschiderea unor târguri unde se valorifică produsele pastorale.

În popor, Sfânta Cuvioasă Parascheva este prezentată ca fiind: „mare la trup și urâtă la chip” , dar cu un suflet bun, pentru că-i ferește pe oameni de: boli, grindină, trăznet și pe copii îi apără de deochi.

De aici, de la această percepție populară i se mai spune Sfânta Vineri. Fetele tinere trebuie să țină ziua Sfintei Parascheva, pentru a fi cinstite așa cum a fost ea.

La sate, se fac focuri în curte, pentru a alunga spiritele rele. În această zi, ciobanii nu cioplesc nimic, să nu le iasă mieii țărcați. Turmele de oi se pregătesc pentru iernat, se împlinește sorocul ciobanilor, văcarilor și pândarilor și se fac angajări noi pentru anul care vine.

În dimineața zilei de 14 octombrie, ciobanii, trebuie să verifice felul în care au dormit oile. Dacă stau grămadă, e semn că va fi o iarnă grea, geroasă. Dacă sunt împrăștiate, iarna va fi blândă.

Dacă de Sfânta Parascheva nu plouă, atunci iarna va veni curând.