Pelerinajul, înțeles ca și călătorie privată sau colectivă spre un loc sacru, este o formă de cult extrem de răspândită în religiile antice, dar practicată și azi cu intensitate.

Pelerinii creștini, după ce inițial au vizitat Locurile Sfinte de tradiție biblică și în mod special, cele consacrate de viața, patimiile, moartea și învierea Domnului, încep să se îndrepte spre mormintele martirilor care se bucurau de mare stimă și prestigiu în comunități.

Putem afirma că: pelerinajul creștin a cunoscut o dezvoltare rapidă, aproape o explozie, în prima jumătate a secolului al IV-lea. Motivele principale pentru care erau întreprinse aceste călătorii erau: a vedea, a se ruga, a împini un legământ și a oferi daruri. Totodată avem și un motiv indirect: binecuvântarea locului Sfânt, pe care pelerinul dorește s-o ia cu el sub formă de icoane sau alte obiecte.

Pelerin la Iași, la Sfânta Cuvioasă Parascheva.

În fiecare an, vechea capitală a Moldovei, este asaltată de aproape un milion de oameni care vine să se închine la moaștele Sfintei Parascheva, aflate în Catedrala Mitropolitană.

Pentru câteva zile, orașul Iași devine cel mai mare centru de pelerinaj din țară și unul dintre cele mai mari din Europa.

O parte din moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, mai exact talpile, au rămas ca odor de mare preț, la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol și care se află în prezent la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Istanbul.

Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost aduse la Iași nu pot fi dezmebrate sau împrăștiate, pentru că se spune că sunt păzite de un puternic blestem, dar veșmintele Sfintei se află peste tot în lume, fiind donate în special bisericilor care-și au hramul în data de 14 octombrie.

Miracolul prezenței moaștelor Sfintei Parascheva la Iași, după mărturia unor pelerini a început să aducă în vechea capitală a Moldovei oameni cu gânduri și simțiri comune, răbdători și sinceri, gata să suporte frigul nopților de toamnă doar ca să se închine la moaștele Sfintei.

Sursa foto: Doxologia.ro