Poate că ne-am întrebat sau am fost întrebați adesea: de ce strămvoșii voștri, dacii, aveau ca steag acel cap de lup ce se termina cu o coadă de șarpe sau de balaur?

Ei, bine se pare că Decebal ar fi fost cel care a născut acest drapel al Daciei în amintirea celui mai loial prieten al său, Șuier.

Legenda spune că într-o iarnă aprigă, faimosul rege dac, Decebal a plecat la vânătoare. Nu se știe exact ce loc a ales pentru această aventură dar, ajungând lângă o prăpastie, a văzut un pui de lup plin de răni și sleit de puteri.

Decebal nu a stat pe gânduri. L-a luat acasă unde a avut grijă de el, iar când a reușit să-l pună pe picioare a dorit să-l elibereze, însă animalul refuza să mai plece de lângă regele dac. Lupul ajunsese să-l însoțească peste tot pe unde ar fi mers.

S-a gândit foarte mult ce nume ar putea să-i dea animalului. Tot cugetând el a observat că atunci când lupul urla parcă scotea un fel de șuierat puternic, astfel Decebal a decis să-și numească „gardianul” Șuier.

Anii au trecut lupul a crescut, iar într-o iarnă Șuier și regele dac au plecat împreună la vânătoare. Pe nepusă masă au fost atacați de o haită de lupi flămânzi. Șuier s-a bătut parte în parte cu lupii, în timp ce Decebal s-a urcat într-un copac și a început să-i săgeteze. Când bătălia a luat sfârșit…lupul regelui dac era și el pe sfârșite. Nimic din tot ce a făcut Decebal pentru a-și salva camaradul nu a funcționat. Cu sufletul zdrobit s-a dus la fierarul Daciei și l-a rugat să-i facă un cap de lup întocmai ca a lui Șuier, dar cu gura deschisă pentru ca din gura aceluia să iasă un urlet la fel de puternic precum al lupului pe care l-a avut Decebal.

Zis și făcut! Doar că fierarul a dorit ca șuieratul noului Șuier să fie unul și mai puternic, așa că a decis să-i facă o coadă de șarpe. Și se spune că atunci când dacii porneau la luptă cu acest steag inamicii se speriau numai când auzeau șuierul lupului de fier.


Descoperă mai multe la Mica Românie

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un comentariu

Descoperă mai multe la Mica Românie

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura