Filmul, Agentul de acasă” este un thriller de comedie, ce-i are în rolurile principale pe Hwang Jung-min și pe Yum Jung-ah. Lungmetrajul a fost regizat de Lee Myeong-hoon și ține o oră și 45 de minute. Cu alte cuvinte, vedeți și singuri că producătorii de filme coreene încearcă să se țină de cuvânt și să scurteze lungimea peliculeor. Acum dacă ideea e bună sau nu…rămâne la latitudinea fiecăruia.

M-am uitat la Agentul de acasă dintr-o joacă. În acea zi aveam după-masa oarecum liberă și am zis să mă relaxez și să-mi clătesc ochii cu un film ce mă poate binedispune. După câteva clicuri și o căutare atentă, mai puțin m-a interesat sinopsis-ul, pentru mine era „vitală” durata. (Câteodată programul mi se schimba ad-hoc, iar eu trebuie să răspund „prezent” la orice solicitare…) Așa că ceva scurt și relaxant era tot ce aveam nevoie.

De cum l-am văzut i-am dat play. La început trebuie să recunosc că nu m-a surprins deloc. O poveste banală, ușor atipică regiunii asiatice: O ce lucrează în poliție de a căruit frică știe inclusiv superiorul și colegii de muncă este tratată ca o prințesă de un soț docil, amabil, ușor naiv și „hoț”?!

Bine, bine au inversat puțin rolurile. Ea începe să poate un monolog cu sine ca să ajungă la concluzia că „așa e în căsătorie…e ceva normal și banal”, totuși lucrurile se vor schimba pe măsură ce vom pargure firul poveștii. Sintagma „Nimic nu e ceea ce pare a fi!” se potrivește perfect acestui lungmetraj. Comedia și acțiunea merg mână în mână, pe ici pe colo vedem și ceva sânge, dar nu e ceva de speriat.

Yum Jung-ah face un rol impecabil în timp ce partenerul său de scenă, Hwang Jung-min o completează perfect. Distribuția secundară, de unde, aș dori să-i scot în evidență pe Jeong Man-sik și cele două ajutătoare ale lui. Cei trei fac un trio comic, ce ajung să-i dea sfaturi despre viața de cuplu, căsnicie și divorț, polițistei. Sunt atât de convingători în tot ceea ce spun, încât trezesc în Yum un sentiment de gelozie. Se pare că mariajul nu mai e un lucru banal.

Avem parte de acțiune, comedie și de puțin romatism. Filmul este ușor de văzut în ciudat avertismentului de +16 și a limbajului licențios, care nu-și face atât de mult simțită prezența și nu deranjează.

Îl puteți vedea pe Netflix, acolo unde l-am văzut și eu sau pe site-urile care se ocupă cu traducere filmelor și serialelor asiatice.

Spor!