În luna august, în ziua a cincea, facem înainte-prăznuirea Schimbării la Față a Domnului, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic EVSIGNIE din Antiohia, care a pătimit în timpul împăratului Iulian Apostatul (+ 362)

Pomenirea Sfinţilor Mucenici: CATIDIE şi CATIDIAN, care au fost ucişi cu pietre (secolul al IV-lea)

Pomenirea Sfintei NONA, mama Sfântului Grigorie, Cuvântătorul de Dumnezeu, care să săvârșit cu pace (+ 374)

Pomenirea Sfântului Mucenic SOLEV Egipteanul, care sa săvârșit fiind împroșcat cu săgeți (secolul al IV-lea)

Pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic FAVIE, episcopul Romei, care sa săvârșit prin sabie în timpul împăratului Deciu (+ 250)

Pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic ANTER, episcopul Romei (+ 236)

Pomenirea Sfântului Mucenic PONTIE Romanul, care a pătimit la Cimella în Franța în timpul împăratului Valerian (+ 257)

Pomenirea Sfântului Ierarh CASIAN, episcop de Autun în Franța (secolul al IV-lea)

Pomenirea Sfântului Ierarh MEMMIUS , primul episcop de Châlons-sur-Marne în Franța (+ 300)

Pomenirea Sfântului EMIDIUS din Ascoli în Italia (+ 303)

Pomenirea Sfinţilor 23 de Mucenici, acestea li s-au tăiat capetele pe via Salaria din Roma (+ 304)

Pomenirea Sfintelor Muceniţe: AFRA, EUNOMIA, DIGNA şi EUTROPIA din Augsburg în Grrmania (+ 304)

Pomenirea Sfântului Ierarh VENANTIE, episcop de Viviers în Franța (+ 544)

Pomenirea Sfântului Mucenic OSWALD, rege de Northumbria în Anglia (+ 642)

Pomenirea Sfântului Ierarh ABEL, arhiepiscop de Reims în Franța (+ 751)

Pomenirea Sfântului Ierarh EFTIMIE, patriarhul Constantinopolului (+ 917)

Pomenirea Sfântului Cuvios IOV de la Ucelsk în Rusia (+ 1628)

Pomenirea Sfântului Mucenic CHRISTOS din Preveza în Epir (+ 1668)

Pomenirea Sfântului Cuvios EVGHENIE din Etolia în Grecia (+ 1682)

Pomenirea Sfinților Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: episcopul SIMON de Ufa, diaconul IOAN și binecredincioasele creștine EVDOCHIA DARIA, DARIA și MARIA, care au pătimit în timpul regimului comunist (+ 1919 și + 1939)

Tot în această zi, facem pomenirea Sfântului Cuvios IOAN Iacob de la Neamț, care sa nevoit în pustiul Hozeva din Țara Sfântă și care să săvârșit cu pace în anul 1960.

Câteva lucruri despre Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț

Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul cunoscut și ca Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, este unul din cei mai iubiți sfinți Români și singurul sfânt contemporan care, pentru sfințenia vieții sale, este recunoscut în întreaga Biserică Ortodoxă ca Sfânt, fiind serbat în calendarul ortodox pe 5 august.

Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul s-a ocupat de biblioteca Mănăstirii Neamț și, datorită acestui lucru, este considerat protectorul bibliotecarilor. Sfântul a fost un scriitor talentat și sensibil care ne-a lăsat multe poezii și alte scrieri de mare valoare duhovnicească și literară. Vorbind despre opera sa criticul literar George Alexe ne spune: „a îmbogățit literatura națională cu o rară operă de spiritualitate ortodoxă în adevăratul înțeles al cuvântului, în care sufletul românesc vibrează puternic, regăsindu-se în universalitatea și comuniunea creștină autentică”. În Arhiepiscopia Râmnicului, sărbătoarea Sfântului Ioan Iacob a devenit, din anul 2014, la inițiativa Arhiepiscopului Varsanufie, sărbătoarea bibliotecarilor vâlceni.

Mama Sfântului a trecut la Domnul pe când micul Ilie (căci acesta a fost numele de mirean al Sfântului) avea numai 6 luni, iar tatăl său a căzut pe front, atunci când băiatul avea numai 3 ani. Bunica a renunțat la visul său de a se călugări pentru a avea grijă de cel mic. La vârsta de 9 ani Sfântul Ioan Iacob de la Neamț rămâne singur, iar un unchi va avea grijă de el, până când, tânărul va decide să plece la mănăstire.

Își începe viața de monah la Mănăstirea Neamț, unde face diverse ascultări. În anul 1936, după ce s-a rugat, a postit s-a spovedit și s-a împărtășit, a plecat spre Țara Sfântă,cu aprobarea mitropolitului Nifon, fiind însoțit de doi buni prieteni, monahii Claudie Derebreanu și Damaschin Ignat. Prețul pelerinajului fiind suportat de Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul din partea sa de moștenire. Ajuns în portul Haifa s-a închinat sfintelor Biserici din Ierusalim, din Betleem, din Hebron și din alte locuri. Plin de râvnă sfântă el va petrecea nopțile în Biserica Sfântului Mormânt rămânând timp îndelungat cu fruntea lipită de lespedea acestuia, rugându-se cu lacrimi. Ajuns la locurile sfinte cuviosul va afirma: „Sunt atât de fericit aici, încât n-aș mai ieși din locul acesta, unde doresc să rămân mereu cu Domnul Iisus în viață și în gând”.

În Israel poposește ca frate pe la mai multe schituri românești, primește chiar și taina hirotoniei, însă își va da sufletul la mănăstirea Sfântul Cuviosul Gheorghe Hozevitul, într-o chilie, în peșteră, ce se numește Sfânta Ana. Sfintele Moaște pot fi văzute acolo de către pelerinii ce vizitează Mănăstirea din pustiul Hozevei.

Ultima poezie „Vântul Pustirii” scrisă de Sfânt pe 15 iulie 1960 este o meditație foarte grăitoare, arătând unde poate ajunge lumea care s-a despărțit de Dumnezeu:

„Iar în locul răsfățării
Și al luxului nebun,
Va domni de-acuma groaza
Și cutremurul de tun.

Care azi, (de zburdăciune),
Umbla goi, nerușinați,
Vor ajunge ca să umble
De nevoie dezbrăcați.

Când sporește răutatea
Se scârbește Dumnezeu,
Pentru asta vin în lume
Și războaiele mereu!

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne miliuiește-ne și ne mântuiește pe noi!

Surse: pravila.ro, http://www.schitulortodoxdinkent.com, doxologia.ro