În această lună, în ziua a șaptesprezecea, pomenirea Sfintei Marei Mucenițe Marina.

Această Sfântă era din Antiohia Pisidiei, fiind fiica una născută a unui Edisie, popă idolesc. Și după ce a murit mama ei, a dat-o tatăl său pe seama unei femei; făcându-se ea de 12 ani, se ruga să învețe credința creștinilor, și a învățat-o de la creștinii ce erau din acel sat. Iar când a fost ca de 15 ani, a poftit să săvârșească lupta muceniciei.

Dacă a aflat de aceasta, ighemonul Olimvirie a trimis de a prins-o și a băgat-o în temniță. Peste puține zile, scoțând-o, a adus-o la judecata sa și, văzând-o, s-a spăimântat cu totul de frumusețile ei. Și, întrebând-o de unde este și cum îi este numele, ea zise: „Marina mă cheamă, născută și crescută în Pisidia; și cred în numele Domnului meu”. De aceea, nevrând ea a se lepăda de Hristos, a poruncit și a fost bătută cu toiege fără milă, până s-a roșit pământul de sângele ei; apoi au băgat-o în temniță.

Și s-a făcut cutremur mare, încât se cutremura temnița, și iată a iesit dintr-o parte a temniței un balaur șuierând tare, și târându-se, părea că varsă foc împrejurul Sfintei. De aceea, speriindu-se ea foarte și îngrozindu-se, ruga pe Dumnezeu. Atunci acel groaznic balaur s-a prefăcut arâtându-se în chip de câine negru; iar Sfânta, luându-l de păr și găsind un ciocan, l-a bătut pe cap și peste spinare până l-a slăbit. Dupa aceasta, fiind adusă Sfânta la a doua cercetare și rămânând tare în credința lui Hristos, a fost supusă la multe chinuri pe care răbdându-le, ighemonul cu mânie i-a tăiat capul.

Tot în această zi, pomenirea Sfinților Mucenici Sperat și Veroniche.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Eufrasie, episcopul Ienopolei, care cu pace s-a săvârșit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.