În tradiția populară românească, lunii Mai i se mai spune și Florar, Frunzar sau „Luna Ierburilor”, întrucât, în Mai natura se îmbracă într-o „explozie” de culoare și viață prin frunze și flori, muncile agricole se intensifică și așa cum zic țăranii noștri: „E timpul de ieșit în grădină”.

Mai „dă” emoții agricultorilor. Dacă nu a brumat sau înghețat în Aprilie, există mari șanse să înghețe la începutul lui Florar, lucrul ce a fost verificat destul de des. Tot în această lună se strâng turmele de oi și de vaci, iar în anumite locuri, mai ales la munte, se face și „măsura oilor”.

ARMINDENUL – O SĂRBĂTOARE „ÎMPRUMUTATĂ”

Această sărbătoare mai poartă denumirile: „Ziua Pelinului” sau „Ziua bețivilor”. Prima zi a lunii Mai semnifică în tradiția populară începutul verii. Numele de „ARMINDENI” (ARMENDINA, ARMINDIN, ARMINDER) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creștin-ortodox.

În unele părți ale Banatului și ale Transilvaniei, Armindenul este sărbătorit în Ajunul Sfântului Gheorghe sau de Ispas.

Ziua de 1 Mai își are originile în sărbătorile Europei păgâne, precreștine, când se celebra reîntinerirea naturii. Această noapte era cunoscută în multe țări europene ca fiind a vrăjitoarelor, dar semnificația sărbătorii în Europa a tot variat. Pentru meșteșugarii medievali, era una dintre cele mai populare sărbători.

Obiceiul cerea să fie aleasă o „Regină a Mai-ului”, cea mai frumoasă dintre toate femeile așezării, pentru a conduce semănatul.

Frumoasa zi a lui Florar a fost folosită de-a lungul timpului în scop propagandistic de către americani, comuniști și vechii germani. Deviată de la sensul inițial, a cunoscut mișcări bruște, în funcție de interese.

Prima zi a lunii are o poveste oarecum tristă: A fost a tuturor și a nimănui! În prezent, a devenit un excelent prilej de picnic la iarbă verde sau de „fugit” la mare. Și motiv de marșuri sau celebrări cu diverse tematici.

La români, este o zi „închinată” cultului arborelui, manifestată în special la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, sub forma ramurii verzi, numită ARMINDEN, MAIAL, STEAG, SANJOR, PREPELEAC, LEMN, STÂLPAR, POM DE MAI.

Sărbătoarea a fost atestată în toate zonele locuite de daco-romani.