Flacăra Jocurilor Olimpice Paris 2024 a fost aprinsă, la Archaia Olympia, cu 100 de zile înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor de vară de la Paris (26 iulie – 11 august).

Mişcarea Olimpică din România a fost reprezentată la Ceremonie de preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român Mihai Covaliu, de campioana olimpică la atletism Maricica Puică, și de Radu Frunteş, directorul Academiei Olimpice Române, filiala Braşov, ultimii doi fiind invitaţii primarului din Archaia Olympia.

Evenimentul a debutat cu imnul olimpic, interpretat de mezzosoprana Joyce DiDonato, urmat de cele ale Franţei şi Greciei, iar primul care a luat cuvântul a fost Aristidis Panagiotopoulos, primarul din Olympia, care a ţinut să le ureze oaspeţilor :

„Bun venit în acest sit sacru pentru aprinderea flăcării, unde a apărut un mesaj universal, un mesaj de pace şi reconciliere a popoarelor”.

Preşedintele Comitetului francez de organizare Tony Estanguet a spus la rândul său:

„La 100 de ani după ultima ediţie a Jocurilor de vară în ţara noastră, poporul francez va avea onoarea să găzduiască această a 33-a ediţie a Jocurilor Olimpice. Franţa este pregătită. Suntem pregătiţi să scriem o nouă pagină, suntem mândri că Jocurile sunt nu doar spectaculoase, ci şi mai responsabile”.

Thomas Bach, președintele Comitetului Internațional Olimpic, s-a referit în discursul său la francezul Pierre de Coubertin, iniţiatorul Jocurilor Olimpice moderne.

„Această idee de a promova pacea şi speranţa prin sport a fost preluată de Pierre de Coubertin. Întotdeauna un vizionar, el a declarat: ‘Olimpiadele sunt atât un pelerinaj în trecut, cât şi un act de credinţă în viitor’. Jocurile de la Paris sunt un pelerinaj în trecutul nostru, în Olympia antică şi un act de credinţă în viitorul nostru. Şi ce loc mai bun pentru a mărturisi credinţa noastră în viitor decât Parisul, oraşul natal al iubitului nostru fondator şi renovator al Jocurilor Olimpice, Pierre de Coubertin”.

Publicul şi invitaţii s-au deplasat apoi către ruinele vechi de 2.600 de ani ale templului Herei, unde „marea preoteasă”, interpretată de actriţa greacă Mary Mina, îmbrăcată într-o rochie asemănătoare cu cele din antichitate, a aprins Flacăra Olimpică.

Sistemul de aprindere a Flăcării folosește razele soarelui şi o oglindă cilindrică parabolice, proces deja cunoscut grecilor antici, dar vremea înnorată din Peloponez a împiedicat ca ritualul să fie îndeplinit în acest fel. Flacăra Paris 2024 a fost aprinsă de la o flacără de rezervă, păstrată într-un bol antic. Ceremonia a continuat cu tradiționul dans în jurul ruinelor templului, cadrul dansatoarele aducând un omagiu poporului grec şi tradiţiilor olimpice.

Primul purtător al torţei olimpice a fost Stefanos Ntouskos, campion olimpic la canotaj la Jocurile Olimpice de la Tokyo, urmat de înotătoarea franceză Laure Manaudou, care a cucerit primul ei titlu olimpic în 2004, la Atena, în proba de 400 m liber. Aceasta este prima purtătoare a flăcării olimpice din partea Franţei.

Pe 26 aprilie Flacăra va pleca spre Franța, după periplu de 11 zile prin Grecia
Flacăra Olimpică va începe o călătorie de 5.000 km prin Grecia, timp de 11 zile, de la insula Corfu din Marea Ionică până la insula Santorini din Ciclade, cu faimosul său decor de carte poştală, via Kastellorizo, în sud-estul ţării. De asemenea, Flacăra va urca pe Acropole pentru a petrece o noapte lângă Partenonul care domina capitala Greciei, după care va fi transmisă organizatorilor francezi pe 26 aprilie, pe stadionul Panathenaic din Atena, locul în care s-au disputat primele Jocuri Olimpice din epoca modernă, în 1896.

În Pireu, marele port de la sud de Atena, Flacăra se va îmbarca pe Belem, o ambarcaţiune cu trei catarge, pentru a călători spre ţara gazdă a JO 2024, fiind aşteptată la Marsilia, în sud-estul Franţei, pe 8 mai.

Simbolul Jocurilor Olimpice va străbate apoi toată Franţa, trecând prin Antile şi Polinezia Franceză, pentru a ajunge la Paris în ziua ceremoniei de deschidere, 26 iulie.

Sursa foto: Facebook Paris 2024

Sursa text: Comitetul Olimpic și Sportiv Român